Amprenta de carbon a unei firme este cantitatea totală de gaze cu efect de seră generate de activitatea ei, direct sau indirect, exprimată în tone de CO2 echivalent. O calculezi însumând emisiile din combustibili, energie electrică, transport, achiziții și deșeuri, fiecare transformată în CO2e cu un factor de emisie.
Pare un exercițiu rezervat companiilor mari, dar o firmă cu zece angajați poate face un prim calcul într-o după-amiază, cu facturile din ultimul an la îndemână. Rezultatul nu trebuie să fie perfect. Contează să afli de unde vine cea mai mare parte a emisiilor, ca să nu îți pierzi timpul cu gesturi mărunte care schimbă puțin.
Ce înseamnă CO2 echivalent și de ce se folosește
Gazele cu efect de seră nu au același efect asupra atmosferei. Metanul și protoxidul de azot rețin mult mai multă căldură decât dioxidul de carbon, la aceeași cantitate. De aceea fiecare gaz este convertit în CO2 echivalent (CO2e), pe baza potențialului său de încălzire globală, iar firma ajunge să urmărească un singur număr, în tone.
Dacă nu folosești gaze industriale sau instalații de răcire cu agenți frigorifici, majoritatea emisiilor tale vor fi, de fapt, dioxid de carbon din combustibili și din producerea energiei electrice. Pentru frigidere, aer condiționat și camere frigorifice, scurgerile de agent frigorific se adaugă separat, pentru că au un efect de seră puternic.
Cele trei categorii de emisii: Scope 1, 2 și 3
Standardul cel mai folosit în lume, GHG Protocol, împarte emisiile unei organizații în trei domenii, numite în engleză scope. Împărțirea te ajută să nu uiți nimic și să nu numeri același lucru de două ori.
- Scope 1: emisiile directe, adică ce arde firma ta: motorină sau benzină în vehiculele proprii, gaz într-o centrală termică, combustibil într-un generator.
- Scope 2: emisiile din energia cumpărată, în special electricitatea consumată în birouri, hale și depozite, plus încălzirea livrată de terți.
- Scope 3: toate celelalte emisii din lanțul de valoare: materiile și serviciile achiziționate, transportul contractat, deplasările angajaților, navetă, deșeuri, uneori și utilizarea produselor vândute.
Pentru o firmă de servicii cu birou, scope 3 este adesea cea mai mare categorie, dar și cea mai greu de măsurat. Pentru o firmă cu flotă proprie și hală încălzită, scope 1 și 2 domină tabloul.
Cum aduni datele, pas cu pas
- Alege perioada de calcul, de regulă un an calendaristic, și stabilește ce intră în calcul: sedii, depozite, vehicule, filiale.
- Strânge consumurile din documente: litri de combustibil din bonuri și carduri, metri cubi de gaz și kilowatt-ore din facturi, kilometrii parcurși cu mașinile personale folosite în interes de serviciu.
- Convertește fiecare consum în emisii cu un factor de emisie dintr-o sursă recunoscută, de exemplu publicațiile agențiilor de mediu sau ale panelului IPCC. Pentru electricitate, folosește factorul pentru mixul energetic al țării sau pe cel comunicat de furnizor.
- Adaugă categoriile de scope 3 relevante pentru tine, începând cu cele ușor de estimat: navetă, deplasări, deșeuri, achiziții mari.
- Însumează totalul și împarte-l pe categorii, ca să vezi ponderea fiecăreia.
Formula de bază e simplă: date de activitate înmulțite cu factorul de emisie. Dacă mașinile firmei consumă 3.000 de litri de motorină într-un an, iar factorul de emisie pentru motorină este de aproximativ 2,7 kilograme de CO2 pe litru, rezultă circa 8 tone de CO2. Factorii se actualizează periodic, așa că notează mereu sursa și anul lor.
Ce faci când nu ai datele exacte?
La scope 3 vei întâlni des situația în care nu ai cantități, ci doar sume plătite. Atunci se folosește metoda bazată pe cheltuieli: înmulțești suma cheltuită într-o categorie cu un factor de emisie pe unitate monetară. Este mai puțin precisă, dar suficientă pentru un prim tablou, mai ales dacă o îmbunătățești de la un an la altul, cerând furnizorilor date reale. De aici vine și valoarea unei alegeri atente a furnizorilor cu impact redus: cu cât aceștia îți oferă date măsurate, cu atât calculul tău devine mai exact.
Cum citești rezultatul?
Un calcul de amprentă de carbon nu e un scop în sine. Primul lucru pe care îl cauți este regula 80/20: în aproape toate firmele, două-trei categorii dau majoritatea emisiilor. Tabelul de mai jos arată cum arată, de obicei, o primă centralizare și de unde vin datele.
| Categorie | Sursa datelor | Dificultate de măsurare |
|---|---|---|
| Combustibil în vehicule proprii | Bonuri, carduri de combustibil | Mică |
| Electricitate și gaz | Facturi lunare | Mică |
| Deplasări și navetă | Foi de parcurs, sondaj intern | Medie |
| Achiziții de bunuri și servicii | Contabilitate, date de la furnizori | Mare |
| Deșeuri | Documente de predare, estimări | Medie |
Când vezi unde se află greutatea, poți alege măsurile cu efect real. Dacă electricitatea ocupă locul întâi, ai de pornit de la reducerea consumului de energie din birou sau de la schimbarea contractului de furnizare. Dacă domină transportul, merită revăzut modul de planificare a rutelor.
Greșeli frecvente la primul calcul
- Se schimbă metoda de la un an la altul, iar comparația dintre ani nu mai spune nimic.
- Se numără același consum de două ori, de exemplu și în facturile chiriei, și în facturile proprii de energie.
- Se ignoră complet scope 3 pentru că este incomodă, deși acolo se ascunde adesea jumătate din amprentă.
- Se compară cu alte firme fără aceleași limite de calcul.
- Se plătește compensare înainte de a reduce emisiile controlabile, ceea ce mută problema, nu o rezolvă.
Pentru contextul mai larg în care se înscrie măsurarea, merită citit și cum arată impactul sustenabilității într-o afacere. Măsurarea e doar prima treaptă: valoarea apare când repeți calculul în fiecare an și vezi tendința.
Întrebări frecvente
Cât durează primul calcul?
Pentru o firmă mică, cu un singur sediu și câteva vehicule, o zi sau două de lucru, dacă facturile sunt strânse la un loc. Cea mai mare parte a timpului se duce pe colectarea datelor, nu pe calcul.
Am nevoie de un consultant sau de un program special?
Nu neapărat. O foaie de calcul și o listă de factori de emisie sunt suficiente pentru început. Un consultant devine util când vrei raportare pentru clienți mari, licitații sau verificare externă.
Trebuie să includ și munca de acasă a angajaților?
Standardul o tratează ca pe o categorie opțională de scope 3. Dacă ai mulți angajați în regim remote, o estimare simplă, bazată pe zilele lucrate și pe consumul mediu, este suficientă, atât timp cât o faci la fel în fiecare an.
