Un e-mail de tip phishing este un mesaj care se dă drept o bancă, un curier, un furnizor sau chiar un coleg și te îndeamnă să apeși un link, să deschizi un fișier sau să plătești o factură, ca să îți fure datele ori banii. În firmele mici apare zilnic, pentru că atacatorii știu că nu există un departament IT care să filtreze mesajele și că cineva poate plăti repede. Semnele de recunoaștere sunt puține și se învață într-o oră.
Atacul modern nu mai seamănă cu mesajele stângace de acum zece ani. Textul este corect, siglele sunt copiate fidel, iar numele expeditorului poate fi chiar cel al directorului. Tocmai de aceea contează mai mult obiceiul de a verifica decât intuiția că ceva arată ciudat.
Care sunt semnele care trebuie să te facă să te oprești?
Nu trebuie să observi toate semnele de mai jos. Unul singur, combinat cu o cerere neobișnuită, este suficient să nu faci nimic până nu verifici.
- Urgență artificială. Contul tău va fi blocat în 24 de ore, factura se majorează dacă nu plătești azi, curierul returnează coletul. Presiunea de timp este arma principală a înșelătorilor.
- Adresă de expeditor aproape corectă. Un domeniu cu o literă schimbată sau cu o terminație ciudată, de exemplu o cratimă în plus ori un nume cu cifre.
- Link care duce în altă parte. Textul spune banca ta, dar când treci cu mouse-ul peste el, adresa afișată jos în browser este alta.
- Atașament neașteptat. Arhive, fișiere cu extensii duble sau documente care cer să activezi conținutul sau macrocomenzile.
- Cerere neobișnuită. Cineva care nu îți scrie niciodată îți cere cardul cadou, parola sau o plată către un cont nou.
- Salut generic. Stimate client, în loc de numele tău, de la o firmă cu care ai colaborat și care te știe pe nume.
Cum arată frauda cu schimbarea contului bancar?
Este varianta cea mai costisitoare pentru firmele mici. Contabila primește un e-mail aparent de la un furnizor obișnuit: contul din factură s-a schimbat, plățile viitoare se fac într-un cont nou. Mesajul vine uneori dintr-o căsuță reală a furnizorului, preluată de atacator, și continuă o conversație existentă, ceea ce îl face credibil. Banii plecați în contul fals se recuperează greu.
Regula care oprește acest tip de fraudă nu ține de tehnologie: orice modificare de IBAN se confirmă prin apel la un număr de telefon cunoscut dinainte, nu cel din e-mail. Se aplică la fel și cererilor care par să vină de la director, de exemplu o plată urgentă către un partener nou.
Ce faci pas cu pas când primești un mesaj suspect?
- Nu apăsa niciun link și nu deschide atașamentul.
- Verifică adresa reală a expeditorului, nu doar numele afișat.
- Dacă mesajul pretinde că vine de la o bancă sau de la o instituție, deschide singur site-ul oficial, scriind adresa în browser, și vezi dacă există o notificare identică în cont.
- Dacă pare să vină de la un coleg, sună-l sau scrie-i pe alt canal.
- Raportează mesajul cuiva responsabil din firmă, chiar dacă nu ai apăsat nimic, pentru că același mesaj a ajuns probabil la mai mulți.
- Șterge-l abia după ce ai raportat.
Dacă firma are un singur responsabil cu IT, de multe ori administratorul, un canal clar de raportare, cum ar fi o adresă internă sau un grup de mesagerie, ajută mult. Mesajele suspecte de la mai mulți angajați îți arată exact cum se schimbă tehnica atacatorilor.
Ce faci dacă ai apăsat deja pe link?
Nu te rușina și nu aștepta. Cu cât anunți mai repede, cu atât daunele sunt mai mici. Dacă ai introdus o parolă pe pagina respectivă, schimb-o imediat pe contul real și pe orice alt cont unde o foloseai. Verifică dacă autentificarea în doi pași este activă. Dacă ai deschis un fișier, deconectează calculatorul de la rețea, anunță persoana responsabilă și nu îl mai folosi până nu este verificat. Dacă ai dat date bancare, sună banca pe numărul oficial și cere blocarea cardului sau a accesului.
Firma care a pregătit din timp copii de rezervă, așa cum se arată în articolul despre backupul datelor într-o firmă mică, trece mult mai ușor peste un fișier infectat decât una care nu poate reface nimic. Pentru restul măsurilor, vezi lista din materialul despre securitatea informatică de bază.
Cum antrenezi echipa fără prelegeri plictisitoare?
Un workshop de patruzeci de minute, o dată sau de două ori pe an, ajunge dacă se bazează pe exemple reale. Printează trei mesaje primite de firmă în ultimele luni, cu datele ascunse, și cere echipei să le judece. Discută apoi de ce unul a fost fals și altul real. Oamenii rețin mai bine un caz din biroul lor decât o listă de reguli generale.
Unele firme trimit periodic teste interne, adică mesaje false create chiar de ele, ca să vadă cine apasă. Folosit cu grijă, ca exercițiu și nu ca sancțiune, instrumentul arată unde e nevoie de explicații suplimentare. Nu pedepsi pe cel care greșește: dacă oamenii se tem, încetează să raporteze, iar atacul trece neobservat.
Întrebări frecvente
Filtrul de spam nu oprește phishingul?
Oprește o parte mare, dar nu tot. Mesajele bine făcute trec, mai ales cele trimise dintr-o căsuță reală preluată de atacator. Verificarea umană rămâne ultima barieră.
Pot fi atacat prin telefon sau mesaje scurte?
Da. Variantele prin SMS și apel telefonic funcționează pe același principiu: urgență, cerere de date sau de bani. Aceleași reguli de verificare se aplică.
Ce informații nu trebuie date niciodată prin e-mail?
Parole, coduri de autentificare și datele complete ale cardului. Nicio bancă și niciun serviciu serios nu le cere pe această cale.
